V-ați întrebat vreodată cum de reușesc bacteriile vegetative să supraviețuiască pe suprafețe uscate ani de zile? Sau de ce, atunci când aveți un focar și recoltați probe din mediu, de pe suprafețe, nu găsiți tulpina sursă, chiar dacă sunteți destul de siguri că este acolo? Sau de ce un dezinfectant care are o reducere logaritimică de 4 în laborator nu poate elimina câteva sute de ufc de pe o suprafață uscată? Biofilmele de suprafață uscată ar putea fi răspunsul la toate aceste întrebări! Am fost implicat într-un studiu multicentric privind biofilmele uscate din Marea Britanie și am identificat biofilme de suprafață uscate pe 95% din cele 61 de probe pe care le-am testat. Îngrijorător este faptul că pe 58% din suprafețe s-a identificat MRSA viabil! Trebuie să ne gândim cu mare atenție la riscul pe care-l reprezintă aceste biofilme și dacă trebuie să facem ceva mai mult pentru a le aborda. 

  Doar un singur exemplu dar frecvent întâlnit în fiecare spital din România. Încă este împământenită ideea că folosirea mănușilor este superioară igienei mâinilor. Este ca un crez bine ancorat în mintea personalului medical: medici, asistenți, infirmiere, îngrijitori, brancardieri, etc. Din păcate aceeași gândire se regăsește și la echipa administrativă a unităților sanitare (“dacă cumpărăm mănuși de ce ne mai trebuie atât de mult săpun dezinfectant?”) - cultul prevenției lipsește cu desăvârșire.

Astăzi mi-am propus să scriu despre frumos. Da, despre frumosul din medicină și m-am oprit la lumea microbiană. O lume de mulți ignorată, deoarece nu este întotdeauna vizibilă. Iar atunci când devine ”vizibilă”, vedem doar partea ei negativă, adică cea care  îmbolnăvește.

Clostridium difficile (C.diff), o bacterie nu chiar nouă, a fost izolată pentru prima dată în scaunul unui copil sănătos în 1935. Numele speciei a fost ales pentru a reflecta dificultatea cu care se izolează în cultură. Este o bacteria anaerobă care trăiește în intestinul oamenilor. Aceasta, ca și celelalte clostridii, secretă toxine cu rol în patogenia infecției. Expuse aerului, sporulează, sporii fiind o formă de supraviețuire în mediile ostile.

​​Cu riscul de a nu fi pe placul tuturor colegilor medici, atrăgând deasemeni antipatii “profesionale” aceste rânduri reprezintă, dacă vreți, un semnal de alarmă în ceea ce privește direcția negativă a unui fenomen important ce afectează starea de sănătate a populației.

​E adevărat, și în același timp îngrijorător, faptul că ne confruntăm cu bacterii rezistente la antibiotice. Toată lumea medicală știe de existența acestei probleme, însă puțini fac și ceva concret. Nu există congres sau eveniment științific la care să nu se discute despre acest fenomen amenințător global. Să nu mai spunem despre situația României care este fruntașă atât la consumul de antibiotice cât și la rezistența bacteriană la acestea.

”Oare să-mi vaccinez copilul împotriva poliomielitei, dacă boala nu mai există la noi în țară? Am auzit că vaccinul determină autism, asa este? Copilul  meu este prea mic, îl vaccinez mai tarziu?” sunt întrebări pe care în ultimii ani, le auzim destul de frecvent în rândul părinților.

​Plecând de la observația că vaccinarea stârnește interes în populație, ducând la numeroase controverse și totodată făcând dificilă separarea datelor corecte și relevante de idei eronate și părtinitoare, la începutul lunii noiembrie m-am întâlnit cu un “segment” din populația focșăneană unde am discutat despre vaccinarea copiilor. 

Pentru că în primul număr al newsletter-ului dedicat epidemiologiei, realizat de www.oamenisicompanii.ro s-a pomenit de Campania “Salvează vieți: Spală-te pe mâini”, aș vrea să vă împărtășesc experiența mea ca medic epidemiolog de spital de provincie, în ceea ce privește demersul către conștientizarea cadrelor medicale a importanței acestui gest simplu, prin organizarea primului simpozion dedicat igienei mâinilor din județul Vrancea.

​Numele meu este Diana Stoica, sunt medic specialist epidemiolog în cadrul Spitalului de Urgență “Sf. Pantelimon” Focșani, un spital de calibru mediu care asigură asistență medicală populației județului Vrancea, dar și zonelor limitrofe.