Grijă la biofilme!

Articol preluat și tradus cu acordul autorului, Dr. Jon Otter, de pe blog-ul Reflections on Infection Prevention and Control.

V-ați întrebat vreodată cum de reușesc bacteriile vegetative să supraviețuiască pe suprafețe uscate ani de zile? Sau de ce, atunci când aveți un focar și recoltați probe din mediu, de pe suprafețe, nu găsiți tulpina sursă, chiar dacă sunteți destul de siguri că este acolo? Sau de ce un dezinfectant care are o reducere logaritimică de 4 în laborator nu poate elimina câteva sute de ufc de pe o suprafață uscată? Biofilmele de suprafață uscată ar putea fi răspunsul la toate aceste întrebări! Am fost implicat într-un studiu multicentric privind biofilmele uscate din Marea Britanie și am identificat biofilme de suprafață uscate pe 95% din cele 61 de probe pe care le-am testat. Îngrijorător este faptul că pe 58% din suprafețe s-a identificat MRSA viabil! Trebuie să ne gândim cu mare atenție la riscul pe care-l reprezintă aceste biofilme și dacă trebuie să facem ceva mai mult pentru a le aborda. 

Ideea studiului a fost de a colecta diverse articole din trei grupuri de spitale (unul din Țara Galilor, unul din Scoția și unul din Anglia). Colecția de articole nu a fost una strict standardizată - ci mai mult o colecție de articole diferite din mai multe specialități medicale. Prezența biofilmului a fost stabilită prin clătirea eșantioanelor cu atenție pentru a elimina bacteriile neacoperite și apoi însămânțarea pe culturi pentru a crește ceea ce a rămas. Microscopia electronică s-a confirmat vizual prezența biofilmului de suprafață uscată. În general, biofilmul de suprafață uscată a fost detectat pe 95% din cele 61 de probe incluse în studiu.

A fost interesant faptul că compoziția ADN a biofilmelor a variat în funcție de spital: două spitale conțineau majoritar ADN stafilococic, în timp ce mai mult ADN de Bacillus a fost găsit pe suprafețele din cel de-al treilea spital. Semnificația clinică a acestei părți a studiului nu este clară și ar putea fi explicată pur și simplu prin diferențele de eșantionare (de exemplu tipul de eșantion sau spitalul din care au fost colectate). Cu toate acestea, diferența s-ar putea datora și variațiilor în politica sau modul de realizare a curățeniei și dezinfecției, care ar putea fi chiar important: S-ar putea ca managementul nostru (sau altceva) al "mediului" să moduleze șansele de transmitere?

Sunt destul de sigur că prezența biofilmelor de suprafață uscată pe suprafețele din spitale contribuie în mod semnificativ la constatarea faptului că ocupantul anterior al camerei poate influența șansele următorilor ocupanți de a dobândi patogeni care provoacă IAAM-uri. Biofilmele de suprafață uscată extind supraviețuirea bacteriilor vegetative pe suprafețe, iar bacteriile în ”modul” biofilm sunt considerabil mai reziliente la îndepărtarea prin curățare sau distrugerea de către un dezinfectant. Și, așa cum a arătat și acest studiu, acestea sunt mai mult sau mai puțin prezente pe suprafețele uscate din spitale. Deci: Grijă la biofilme!